Vivat poezâia! – de Lică Lăzărescu

- poezie în grai bănățan de Lică Lăzărescu -

Gi unii mult suduit,

Da gi alțî lăudat,

Așa m-o fost rânduit,

Așa mie m-o fost dat...

Doamne, nu-m lua mau, graiu,

Lasă-l șî pă șânceșceanu

Să-ș cânce neamu șî traiu,

Ca Jurchela, ca Munceanu,

Ca în altari taica Bancea,

Ca Mihuța zerveșceanu,

Ca odată Tata Oancea,

Ca șî Gârda făjețanu,

Ca Pătruț șî Teodor Crețu

Cântă-acu on dărânat,

Moșu Laie, pădurețu,

Sus, în colțu gi Bănat...

S-auzî gi iel în lume,

Gi a lui halea tăt șoage,

Că poveșci mulce șî glume

Are vreme să înnoage...

Măsurăm drumu cu pasu,

Ca Cârțan până la Roma,

Cărăm lampa șî limpașu

Ca șî bunu moșu Toma...

Șine să ne lumineze,

Dacă noi nu ni-s în stare,

Șieru să-l însănineze,

Gi la munce pân-la mare;

Graiu bănățanului,

Gin Uzdin în Fărcăzâia,

Pă încinsu anului

Zâșiem: Vivat Poezâia!

📁POEZIA ZILEI