Un gost neașceptat – de Sorin Olariu

- poezie în grai bănățan de Sorin Olariu -

Într-o jioi dă gimineaţa, ca tot omu, vrei-nu vrei,

Am ieşât să dau mâncare la găini şî la purşei.

La găini vreo câcea boabe, la purşei niscai lături

Că făşeau potop dă zarvă, nu măi do tăşeau dân guri.

Când colo, să vez şe trabă, un cipezăr cu ocheţ

Să băgă ca valvârceju drept la mine în voreţ:

− Sunt agent Jan Glod Vădanei de la firma Julitor

Şi-am adus pentru vânzare cel mai bun aspirator!

− Nu mulţam, c-am două mături, dar ca om dă omenie

Ce pofcesc la mine-n casă la o ştampă dă răchie.

Ş-am intrat în soba mare, io, cu gostu după mine

Şî uiaga într-o mână să-l şinstăsc cum îi măi bine.

Dar să vez la maţă-fripce, fir-ar naibii dă prostan:

Trosc! C-un băligar dă vacă pă covoru meu persan.

P-orm-aşa, ca-ntr-o clipită, când văzu cum am rămas,

Răgică aspiratoru şî mi-l fluştură supt nas:

− Domnul meu, n-ai nicio grijă!... Trage aerul adânc,

Că de nu o să dispară, îţi promit c-am să-l mănânc!

− Păi atunşea: Poftă Bună! Că dă când am dat dă criză

M-or tăiat dă tot curentu şî la becuri, şî la priză!

📁POEZIA ZILEI