Revista „Cununa” continuă să promoveze graiul bănățean. A apărut numărul 24
Revista Cununa este rezultatul unui proiect inițiat de Asociația pentru Vorbirea Bănățană, proiect care prevede apariția trimestrială a publicației și care își propune să ofere un spațiu deschis de exprimare pentru poeții și scriitorii din întreg Banatul istoric. În paginile revistei sunt publicate articole, precum și creații literare inedite, nepublicate anterior, aparținând autorilor care compun în grai bănățean și doresc să-și facă cunoscute operele prin acest periodic.
Numărul 24 continuă această direcție, reunind texte care reflectă bogăția expresivă a graiului, diversitatea tematică a creațiilor și atașamentul autorilor față de tradițiile, istoria și spiritualitatea bănățeană. Revista se adresează atât cititorilor pasionați de literatură dialectală, cât și celor interesați de păstrarea și transmiterea identității culturale locale.
Prin consecvența aparițiilor și prin calitatea materialelor publicate, Cununa s-a impus ca un reper important în peisajul cultural regional, contribuind activ la conservarea și valorificarea graiului bănățean pentru generațiile prezente și viitoare.
Apariția acestui număr confirmă, încă o dată, faptul că graiul bănățean rămâne viu, actual și capabil să transmită emoție, memorie și identitate prin cuvânt scris.
pagina 2 a revistei:
Șie-i dă nou pră la noi
Înăince dă a spune șie-i dă nou pră la noi, trăbă să mulțămim lu Dumnedzău că ni-s sănătoș șî ne-o dat în anu ăsta 2025, atât dă mulce bucurii. Amincim aiși pră toț scriitorii în grai, măi în vrâstă șî măi cineri, care or scris mult șî bine.
Festivalurili școlare dă declamări, dă djioc șî cântări or fost tăt măi mulce șî cu tăt măi mulț copii dân județâli Cimiș șî Caraș-Severin. Școlili dân Domașnea, Teregova, Comloșu Mare, împreună cu primăriili șî comunitățâli locale or intrat dă prima dată, dar grozav dă binie, în hora festivalurilor dă cultură bănățană.
Toace așcia s-or făcut cu buna îndrumare șî ajiutor dă cătră Inspectoratele Școlare ale județălor Cimiș șî Caraș-Severin. Mulțămim șî gratulăm pră inspectorii generali șî pră toț inspectorii dă cultură. Epicopia Caransebeșului, Casa dă Cultură Bocșa șî Primăria Pișchia îs dă toată lauda, pântru șe or făcut în anu ăsta pântru cultura bănățană.
A măi mare reușâtă a noastră o fost realizarea site-ului audio Arhiva Graiului Bănățan, în care să găsăsc înregistrace aproape 3000 dă creații literare, majoritacea spusă dă creatorii lor. Așa că lumea poace să asculce oriunge șî oricând vre. Site-ul îi www.arhivagraiuluibanatan.ro.
O mare sărbătoare o fost în 11 octombrie, la Sânnicolau Mare, când s-or împlinit 100 dă ani dă la sfințârea monumentului lu Eminescu, cu apă adusă dân Râul Iordan.
La serbarea dân 1925, or participat păstă 10000 dă oamini, iar dân oaminii dă vază ai țării or fost poetu Ion Minulescu, Liviu Rebreanu - preșădincile Asociației Scriitorilor Români din România șî Octavian Goga - ministrul cultelor.
Realizarea monumentului șî sfințârea să datorează lu Theodor Bucurescu profesor șî director dă școală dân Sânnicolau Mare, în perioada aia, șî protopopului dr. Ștefan Cioroianu, dân Comloșu Mare, iar apa dân Iordan o fost adusă dă pelerinul Matei Igriș. Monumentu lu Eminescu o fost realizat dă bănățăni prin colectă publică.
pagina 4 a revistei, poezie în grai bănățan:
Gura Satului în Arhiva graiului bănățan
O Gură tare mândră, dă vro tridzăși dă ani,
Care astrânji la pieptu-ț ai duhului pogani,
Izvor dă apă vie dân plaiu bănățan,
Cu vorbe dulși șî șoage dân suflet dă țăran,
Năravuri ș-obișeiuri dăsprinsă dân viață,
Țâpace în eteruri, duminică gimneață,
Pântru copii d-o șchioapă șî oaminii cărunț,
Ia nu-ș doreșce-alșeva, dăcât să o asculț,
Că-i glasu prăstă veacuri, șî prăstă mii dă ani,
A șelor șe cu fală s-or dănumit țărani.
Ioan Manzur
✍🏻 COLECTIVUL DE REDACȚIE