Pomelnicu – de Ilie Dragalina

- poezie în grai bănățan de Ilie Dragalina -

Stau șî io ca moș Ion Creangă

Mă socot șî mă ghingesc,

Cum o trecut vremea asta

Nu pot să mă dășclinesc.

Baș vorbeam alaltăsară

Cu moș Pătru lu Gutână,

Șăgeam amândoi la umbră

Supt nucu ăl dân grăgină.

- Măi tu frace, măi tu Petre,

Iaca șe m-am tăt ghingit,

Câț dă pră socacu nostru

Or fost care or murit?

Mii dor dă toț, mă cea Petre

Parc-ar fi părințî mei,

Aș da tot pră lumea asta

Numa să măi fiu cu iei.

Iaca-i pomenesc acuma

Pră ăi dă-i măi țîn io mince,

Câț s-or primenit la groapă

Șî s-or dus la ăle sfince.

Moș Căștel, baba Nedela,

Moș Cetina, Mărișcuța,

Sâmion, baba Lucreția,

Moș Naxân șî cu Vetuța.

Uica Nisa, mama Leana,

Ieronim cu baba Ana,

Tata Luță șî cu Mica,

Ion Bogdan șî cu Sofica

Geoarge șî cu Solomie

Moș Lină cu Părăschie,

Tata Toma cu Mărie,

Nicolae șî cu Ioana,

Uica Roca șî cu Ana

Ion Săiman cu Solomie

Aorel șî cu Mărie,

Uica Iosâm dân veșini

Ș-a lu Ganu ăi bătrâni.

Poace-oi fi zuitat pră vrunu

Că socacu nostru-i mare,

Dar pântru asta mă Petre

Iaca șier la tăț iertare.

Tăț s-or dus în altă lume

Lângă ăi care-or plecat,

Mă uscă doru mă Petre

Dor dă iei șî dor dă sat!

📁POEZIA ZILEI