Ploaia dă lumină – de Ioan Manzur

- poezie în grai bănățan de Ioan Manzur -

Asfințât. O caldă boare

Să răgică dân răzoare,

Salca, aninii șî plopii

Trămură în Valea Popii,

Fâstășit că pă grăgină

Pică ploaie dă lumină…

Dă sus în poloșcea lumii

Buie-mpărățâia lunii,

Scoboare dă sus dân slavă,

Să s-așcearna pă otavă,

Stă la stat dă tain-aiși

Cu greluș șî licuriși…

Păstă șură ea colindă,

Picurând domol pă grindă

Șî mângâie ca-n tăt anu

Coasa, cucea șî șiocanu...

Păstă pluce-o văd suind

Cu opregu dă arjint

Șî dă sus, pân rămurele,

Scutură ploaie dă stele...

📁POEZIA ZILEI