Noapce afundă – de Teodor Groza Delacodru

25.04.2025

- poezie în grai bănățan de Teodor Groza Delacodru -

Noapcea asta-i prea afundă

Pic dă lună, pic dă stălie,

Zboară numa ililieșii

Prântră gândurili mielie.


Scut îmi țânie umbra nopțî

Până givăniesc cu minie

Dăspră una, dăspră alta,

Dăspră și-o fost șî șie vinie.


Pră șieri norii să dăzmiardă

Ba la gial, ba fug la valie

Duș dă vântu care bace

Când a dor șî când a jalie.


Ș-o fi oare-n capu nopțî,

Dă șie dor o fi cuprinsă

Da' să șpățuresc într-una

Priculiși cu lămpi aprinsă.


Greolușî-n iarba crudă

Cântă cum șciu iei măi dulșie

Până zorili să varsă,

Ș-atunși să duc să să culșie.


Noapcea asta-i prea afundă,

Io mis traz, somnu nu-m vinie,

Gândurili mă frământă,

Să mă vait nu am la șinie.