La sălaș – de Ana Caia

- poezie în grai bănățan de Ana Caia -

Mi-amincesc dă taica-moșu

Cum șăgea propcit în boată,

Când păza vo doauă noacini

Șî-ș fășea pă rând socoată:

- Drajii moșului nepoț,

Ascultaț șe spune moșu,

După șe-oi muri, eu șciu

Că mult n-o cânta cocoșu

Ș-o să îl zuitaț șî, poace,

Niși la crușe n-oț veni,

C-o-ț pleca dân sat cu toț

Șî-o-ț ave sărviși, copii,

Grij, năcazuri șî ispice

Mulce-n lume dă vădzut

Șî, șin șcie, dacă gându

Vă măi poartă spră trecut...

- Taico, nu, noi n-om uita

Niși poveșcili, niși sfatu,

Că, pă cât vegem cu ochii,

Cum eșci tu, nu măi îi altu!

📁POEZIA ZILEI