POEZIA ZILEI ◈ LITERATURĂ DIALECTALĂ ◈ POEZIE ÎN GRAI BĂNĂȚAN
Am plecat dă gimineață
Cu cișia, cu doi cai.
La cules dă cucurudz,
Pită, șonc șî șieva ai.
Mama-o pus în cotăriță
Struguri, prunie, crumpi dân dobă
Ș-am plecat la cucurudz
Ș-am lăsat la maica vorbă:
Mama musai să trimită
Prî l-amiazăț, pră Ionuț,
C-un cârșiag cu apă rieșie
Șî răchie la văruț.
Șî pră la vro șapce șiasuri
Am ajiuns noi la Dudău
Ș-am oprit lângă fântână
Baș la locu lu Surșieu.
Taica caii i-o-mbiat
Să nu sufere dă săce.
Drumu iar l-am apucat
Pră mertic, dă lece.
Dup-un șias d-amar dă vreme,
Tot pră drumu dă pământ,
Am ajiuns la loc, la vreme.
Lucru, pân-dăsară-i mult.
Taica caii i-o legat
Pî la loitre, la coșie.
Fân șî zob li-o așădzat.
Șieriu parcă-i dă leșâiei.
Cotărița cu mâncare
Noi, am pus-o sub coșie.
C-un cilim am cotropit-o,
La scut, supt coșie.
Ș-am cules pân la amiadz
Un furtari dă lanț, mai binie.
Șî n-am șciut noi dă năcaz
Și-e menunie vinie.
Taica locu o grijât
Cu cilimuri șî măsaie,
În coșie-o orâmgit
Pita albă să o taie.
Șî să vedz și-ei sub coșie!
Cotărița-i îmburdată.
Șoncu, pita-s pră gostâie
Numa prunie, crumpi șî șiapă.
Pră mirișce, cătră oi
Șăd doi câni cu șieva-n gură
Șî să uită cătră noi,
Or prândzât ca dă menună.
Foalilii șî li-or umplut
Cu mâncare pră ales.
Noi cu prunie, vai-ș-amar,
Crumpi șî șiapă, ieri culeș.
