Iarnă la Cerna – de Ilie Dragalina

- poezie în grai bănățan de Ilie Dragalina -

Ninje prăstă Cotu mare

Dă ghingeșci că s-o spart perna,

Ninje prăstă Dudărie,

Ninje prăstă totă Cerna...

Fluturi albi să pun pră casă

Viscoliț d-a vândălacu,

Șeriu-i jios d-un lat dă palmă,

Măi un pic șî-l sparji cu capu.

Traje țugu dî la Zdrânca,

Mână neaua foștomoc,

Nu-i dă stat acum-afară,

Numa-n cuină lângă foc.

Baba stă la cuptoriță,

Arge un poșor dă paie,

Ne-o pricit că-n sara asta

Fașe turtă cu ludaie.

Ba crumpi fripț într-o cipsâie,

Cu clisă, cârnaț, cu carne

Șî-n dobă la cuptoriță,

O băgat oala cu sarme.

Tata Luță-ș luă duruțu

Șî ieșî până-n târnaț,

Să măi vadză cum îi vremea,

Da' le-o spus șî l-ăilalț:

- Măi copii, băgaț dă samă,

Iarna asta o fi grea,

Șe-am șicit io-n carcea asta

Om trăi șî om vegea.

Scrie-aișea, pă la mijloc,

Că acuma-n prag dă iarnă,

Când înșepe vijolia

Șî neaua-nșepe să șearnă,

Dacă trag spră sace hulii,

Vulpi sau alce răpitoare,

Ăsta-i sămn că iarna-i aspră,

Ăsta-i sămn c-o fi jer mare.

D-aia ies io furt afară

Șî mă uit în vârv dă nuc,

Ca să văd, n-o vint șionvica

Ori vrun huli d-ăl zăbăuc?

Carcea asta-i cam bătrână,

Da' ea cuștule mulț bani,

Ăsta-i călindariu nostru

Ăla d-o sută dă ani.

Iaca ninje șî-n Băloanea,

Burău s-o bosumflat...

Dacă-i dă așa la noapce,

Mâne-i neauă mare-n sat!

📁POEZIA ZILEI