Frundză viergie, vai ș-amar – de Tata Oancea

- poezie în grai bănățan de Tata Oancea -

Frundză viergie, vai ș-amar,

O vienit șî februar

Cu a lui tri săptămâni

Șî cu tri dzâlie-n călcâni,

Slab, micuț ca șî un pui

Az înșiepie, mânie nu-i

Viedz, șî d-asta mi-i năcaz

Căs sâlit să umblu triaz.

N-arie, fincă-i scurt făcut

Dzâlie mulcie dă băut

Nu pot bie răchiu șî șpir

Tridzăși una dzâlie-n șir.

E, dar las, c-am șpiculat

Nu rămân io nă-mbătat

Am să biau șî noapcia chiar

Șî-l lunjiesc pă Februar.

Măi o dată, pră cât e

Am io pamăt e, he, he!

Numa iestă alt amar

N-am ...un lieu, în poznar.

📁POEZIA ZILEI