Ediția jubiliară a Festivalului Condeierilor Plugari. Două zile de sărbătoare a condeiului și a satului bănățean

Timp de două zile, Remetea Mare a fost locul de întâlnire al condeierilor plugari și al iubitorilor de cultură tradițională, cu prilejul celei de-a XX-a ediții a Festivalului Condeierilor Plugari din Banat. Desfășurată în zilele de 12 și 13 septembrie 2026, ediția jubiliară a reunit condeieri din Banatul istoric, creatori populari din mai multe județe ale țării, alături de oameni de cultură, artiști, creatori și iubitori ai satului românesc, într-un program în care poezia, cântecul popular, cartea și evocarea satului bănățean s-au aflat în prim-plan.

Pe parcursul celor două zile, Căminul Cultural din Remetea Mare a fost plin de glasuri, de costume populare, de poezii rostite cu emoție și de întâlniri între oameni care, chiar veniți din locuri diferite, au vorbit aceeași limbă a satului și a condeiului.

Ajuns la douăzeci de ediții, festivalul a marcat la Remetea Mare un moment important din istoria unei manifestări construite în jurul unor oameni aparte: condeierii plugari, cei care au îmbinat, de-a lungul vieții, munca de zi cu zi cu dorința de a scrie despre sat, oameni, credință, obiceiuri, grai și întâmplările unei lumi pe care au cunoscut-o îndeaproape.

Sub genericul Tradiție – Cultură – Oameni – Locuri – Condeie, la ediția aniversară au fost prezenți condeieri plugari din Banatul istoric, alături de creatori populari din Hunedoara, Alba, Mureș, Harghita și Dolj.

Condeiul și cântecul, la ceas aniversar

Festivalul s-a deschis oficial sâmbătă, 12 septembrie, la ora 11:00, la Căminul Cultural din Remetea Mare. Festivitatea de deschidere a fost moderată de Daniela Băcilă, iar în fața celor prezenți au luat cuvântul Cosmin Chira, primarul Comunei Remetea Mare, conf. univ. dr., CS II Ioan David, președintele Filialei „Valeriu Braniște” Timiș a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, și etnologul Maria Mândroane, coordonatoarea festivalului.

Unul dintre primele momente artistice ale zilei i-a aparținut Liei Lungu, care a adus cântecul în mijlocul condeierilor. Programul a continuat cu participarea copiilor din Remetea Mare, care au prezentat poezie în grai bănățean și momente muzicale sub coordonarea prof. Corina Izbașa.

Prezența copiilor la o ediție aniversară nu a fost lipsită de însemnătate. Într-un festival care privește în urmă spre douăzeci de ediții de istorie, glasurile celor mici au adus în fața publicului tocmai ideea de continuitate. Graiul și poezia satului pot merge mai departe numai dacă sunt cunoscute, rostite și îndrăgite și de generațiile care vin.

În partea a doua a zilei, scena Căminului Cultural a fost dedicată condeierilor plugari, creatorilor populari și artiștilor invitați. Poezia, povestirile și creațiile participanților s-au întâlnit cu muzica populară, într-o atmosferă de sărbătoare care a adunat oameni veniți din diferite zone ale țării.

Momentele muzicale au fost susținute de Maria Garaș, Lia Lungu, Maria Petchescu, Liliana Savu Badea și Georgian Schinteie, iar Ansamblul „Flori remețene” a întregit programul artistic, sub îndrumarea coregrafică a Dezdemonei Toma Rusoaie.

În rugăciune, pentru condeierii plecați dintre noi 

Cea de-a doua zi a festivalului a început la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Remetea Mare, unde condeierii plugari au participat la Sfânta Liturghie și au cântat în strană.

A fost și ziua în care bucuria ediției jubiliare a făcut loc recunoștinței și aducerii-aminte. În cadrul parastasului pentru condeierii plugari trecuți la cele veșnice au fost pomeniți cei care au făcut parte, de-a lungul anilor, din marea familie a condeierilor.

La douăzeci de ediții, istoria festivalului se măsoară nu numai în ani și manifestări, ci mai ales în oameni. Unii dintre condeierii care au venit cândva cu poeziile și povestirile lor au plecat dintre noi, însă cuvintele așternute de ei pe hârtie au rămas. Momentul de pomenire a fost, astfel, și unul de recunoștință pentru contribuția lor la drumul parcurs de festival.

Condeierii, între moștenire și continuitate

Programul zilei de duminică a continuat la Căminul Cultural din Remetea Mare cu masa rotundă dedicată unei teme care privește direct viitorul acestei mișcări culturale: Fenomenul condeierilor plugari – închis sau deschis?!

Întâlnirea a fost prezentată de Dan Liuț, președintele Asociației Scriitorilor în Grai Bănățean, și a reunit creatori veniți din mai multe județe ale țării. Într-o atmosferă apropiată și deschisă, participanții și-au prezentat creațiile, au recitat poezii și au vorbit despre creația lor și despre rostul condeierului în lumea satului de astăzi.

Discuția a venit într-un moment simbolic. După douăzeci de ediții, întrebarea nu mai privește numai trecutul condeierilor, ci și posibilitatea ca această formă de creație să continue într-o lume rurală aflată într-o schimbare profundă.

Condeierul plugar de astăzi nu mai trăiește neapărat în satul pe care îl găsim în scrierile generațiilor de odinioară. Satul s-a schimbat, oamenii s-au schimbat, iar multe dintre îndeletnicirile, obiceiurile și cuvintele de altădată se întâlnesc tot mai rar. A rămas însă nevoia de a scrie despre locul de unde venim, despre oamenii care ne-au format și despre lucrurile care dau identitate unei comunități.

Asociația pentru Vorbirea Bănățană a fost reprezentată la masa rotundă de tânărul poet dialectal Claudiu Românu, care a transmis celor prezenți și gândul președintelui asociației, Vasile Linția.

A fost un moment frumos al întâlnirii, care a pus și mai mult în lumină ideea de continuitate. Prezența unor creatori din generații diferite, schimbul de gânduri dintre aceștia și apropierea unor tineri de poezia dialectală au arătat că fenomenul condeierilor nu trebuie privit numai prin ceea ce a fost, ci și prin ceea ce poate deveni.

În cadrul întâlnirii au avut loc și lansări de carte și revistă, iar programul ediției jubiliare a cuprins premierea participanților, precum și a unor locuitori merituoși ai comunei Remetea Mare.

Douăzeci de ediții în slujba condeierilor

Un loc aparte în istoria Festivalului Condeierilor Plugari din Banat îi revine etnologului dr. Maria Mândroane, coordonatoarea manifestării și omul care a rămas aproape de condeieri de-a lungul anilor. Numele Mariei Mândroane se confundă astăzi cu istoria acestui festival, pe care l-a crescut și l-a păstrat viu vreme de două decenii.

Cele douăzeci de ediții înseamnă, dincolo de programe, afișe și întâlniri, o muncă dusă cu statornicie pentru adunarea acestor creatori și pentru punerea în valoare a scrierilor lor. Maria Mândroane a cercetat lumea satului nu numai din cărți și documente, ci mai ales apropiindu-se de oamenii care o păstrează prin propriile povești și prin propriul fel de a vedea lumea.

Faptul că, alături de condeierii cu experiență, s-au aflat și creatori mai tineri a arătat că munca dusă vreme de douăzeci de ediții își găsește astăzi continuitatea și în generațiile care vin.

Remetea Mare, gazda condeierilor

Ediția aniversară a adus și o schimbare importantă prin implicarea Consiliului Local și a Primăriei Remetea Mare în organizarea festivalului, alături de Asociația pentru Vorbirea Bănățană și Filiala „Valeriu Braniște” Timiș a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.

Desfășurarea manifestării la Căminul Cultural din Remetea Mare a adus festivalul în mijlocul comunității, iar participarea copiilor și a localnicilor a întărit tocmai caracterul viu al unei întâlniri care vorbește, înainte de toate, despre oameni și locurile lor.

Alături de condeieri s-a aflat și Asociația pentru Vorbirea Bănățană, condusă de președintele Vasile Linția, prin preocuparea pentru promovarea creației bănățene și pentru publicarea de cărți și reviste în care scrierile autorilor bănățeni să poată fi păstrate și cunoscute.

Pentru condeieri, tipărirea unei poezii, a unei povestiri sau a unei amintiri înseamnă mai mult decât apariția unui text pe o pagină. Înseamnă că o parte din lumea pe care au cunoscut-o rămâne în urma lor și poate ajunge la cei care nu au mai prins-o.

Festivalul merge mai departe

După două zile de poezie, cântec, întâlniri, evocări și discuții, cea de-a XX-a ediție a Festivalului Condeierilor Plugari din Banat și-a închis porțile la Remetea Mare.

A fost o ediție a bilanțului, dar și una care a privit spre anii care vin. Iar dacă întrebarea firească este cine va continua să scrie despre sat, despre grai, despre oameni și despre lumea din care venim, întâlnirea de la Remetea Mare pare să fi oferit și un răspuns: există tineri care se apropie de această lume, care scriu, care rostesc poezia dialectală și care pot duce mai departe condeiul generațiilor de dinaintea lor.

Masa rotundă de duminică a întărit această idee. Alături de creatorii cu experiență s-au aflat și voci mai tinere, iar discuțiile purtate au arătat că fenomenul condeierilor poate continua dacă există deschidere între generații și dacă celor tineri li se oferă încrederea de a-și spune propriul cuvânt.

Poate că felul de a scrie se va schimba, după cum s-a schimbat și satul, iar condeierul de mâine nu va mai semăna întru totul cu cel de odinioară, dar important este ca firul să nu se rupă. Câtă vreme vor exista tineri care își vor îndrepta privirea spre rădăcinile lor și vor simți nevoia să așeze pe hârtie ceea ce au primit de la părinți și bunici, fenomenul condeierilor nu trebuie privit numai ca o pagină a trecutului, ci ca unul care poate avea continuitate.

Ediția jubiliară a arătat că, alături de cei care au dus condeiul până aici, se întrevăd și cei care îl pot purta mai departe. Iar după douăzeci de ediții, la Remetea Mare, condeiul bănățean a arătat că încă mai are brazde de tras.

│ ✍ Colectivul de redacție

│ 📷