Că tăt Banatu-i fruncea! – de George Gârda

- poezie în grai bănățan de George Gârda -

La târg mergând pă izâmban,

Colo p-a tria glasă,

Givănie Stan cu Iorgovan

În limba lor d-acasă.

Hei "Multe-avem noi în Ardeal!

Grăiesce Stan cu fală,

Bănatul vost dîn mal în mal

E o nimica goală!

Metropolit! Voi nu aveţi,

Căci e la noi acasă;

Iar catedrala să o vedzi,

Ce mare-i şi frumoasă!

Avem şi oameni cultivaţi,

Gazete cu renume,

Avem profesori, advocaţi,

Cum nu mai sînt pră lume!"

..........................................

"Nu cie-nfoia aşa pogan,

Ca un tutcan dîn coadă!”

Răspungie-atunşia Iorgovan

"– Că vorba ţi-i pria şoadă!

Mietroplit! Binie c-avieţ!

Dă ăsta nu nie doarie,

Dar pă vlăgica nost să-l viedz,

Că-i sfânt ca mândru soarie!

Cu cătiedrala dă la voi

Tu stai să-ţ ieş dîn firie!

Ieu nu mă laud, dar hai la noi

Să viedz tu mănăstirie!

Ş-audz la oameni învăţaţ

Cum nu măi iest pă lumie!...

Voi numa-n bobot îi lăudaţ,

Dă şie nu-i spuni pă numie?

Mocioni! Mă! Rumân bogat!...

Îl şcie, mă, tăt natu'

Îl şciu copiii dî la sat,

Ş-îl şcie şî-mpăratu!...

Iar Bredişian îi arvocat

Din viţă păorească,

Îi floarea noastră dîn Bănat

– Christos să ni-l trăiască!

Şi tăt în creşciet să şăgieţ

Pân v-o duriă crielu,

Voi nişiodată n-o s-aveţ

Ţăitung ca Dărăbielu!

Cu mulcie vă născocoriţ,

Dar una să o şcii tu:

Că nişi când n-o să-nfăptuiţ

Un cor ca a lu Vidu!

Şî dac-un viac tu ci-i lăuda,

Să şcii, că şi atunşia,

Ca şi acu, ţ-oi arăta

Că tăt Bănatu-i fruncea!"

📁POEZIA ZILEI